Dezvoltare durabilă

Agenda națională de politici va fi aliniată la obiectivele de dezvoltare durabilă 2030

La data de 16.03.2017  a avut loc ședința Consiliului Național de Coordonare pentru Dezvoltare Durabilă, prezidată de Prim-ministrul Pavel Filip şi de coordonatoarea rezidentă a ONU, reprezentantă permanentă a PNUD în Republica Moldova, Dafina Gercheva. La eveniment a participat și Antonița Fonari, Directoarea Platformei pentru Cetățenie Activă (CAP); Reprezentanta Regiunii Non-UE a CPDE. Agenda evenimentului s-a axat pe prezentarea raportului privind realizarea obiectivelor Agendei de Dezvoltare Durabilă 2030.

În anul 2015, Republica Moldova, ca şi alte state membre ale ONU, s-a angajat să pună în aplicare Agenda de Dezvoltare Durabilă 2030 prin adoptarea Declarației Summit-ului privind Dezvoltarea Durabilă, care a avut loc la New York. Agenda respectivă oferă o nouă abordare de dezvoltare, axându-se pe promovarea drepturilor omului sub toate aspectele. În acest context, doamna Fonari s-a referit la faptul că ODD-urile nu sunt niște obiective doar la nivel declarativ. Ele trebuie materializate în lucruri practice și concrete, cum ar fi educația pentru deprinderi de viață în școli. Dumneaei a menționat că problemele precum avorturile, violența față de femei, acțiunile penale printre adolescenți, problemele de mediu etc. ar putea fi evitate prin o abordare pe termen lung, în special prin educație. Ministra Educației a susținut faptul că educația este o politică publică transversală, ea nu ține doar de Ministerul Educației. Toate instituțiile statului, împreună cu societatea civilă trebuie să investească pentru ca prin educație să fie atinse mai multe obiective de dezvoltare durabilă. În special pentru a avea în școli cursul de deprinderi de viață, cu accentul pe educația sexuală.

Antonița Fonari a remarcat că în contextul Agendei 2030 mai multe ONG-uri vorbesc despre de mult timp despre o problemă foarte importantă și deseori neglijată – accesibilitatea persoanelor cu disabilități, inclusiv la evenimentele organizate de către ONU sau Guvern. De multe ori evenimentele sunt organizate în localuri unde persoanele cu disabilități nu pot accesa sala sau nici chiar WC-ul. Guvernul ar trebui să investească urgent în adaptarea Palatului Republicii și ale instituțiilor guvernamentale la necesitățile persoanelor cu disabilități.

Doamna Fonari s-a referit și la faptul că potrivit studiului elaborat de către „Expert-Grup” pentru naționalizarea obiectivelor Agendei 2030 „Republica Moldova are exagerat de multe strategii guvernamentale, prea specifice și care se repetă”. Faptul că au fost elaborate foarte multe documente costisitoare și care nu sunt cost-eficiente ar trebui să și-l asume – de rând cu Guvernul moldovean – și partenerii de dezvoltare, care au direcționat banii din impozitele cetățenilor țărilor donatoare către procese și documente neeficiente.

Studiul elaborat de către „Expert-Grup” poate fi accesat AICI.

 

Parteneriate pentru realizarea Obiectivelor de Dezvotlare Durabilă 2030

În cadrul Conferinţei Anuale (2016) a Parlamentului, Guvernului, societății civile și a partenerilor de dezvoltare, în cadrul „Atelierului IV: Cooperarea pentru eficientizarea procesului de dezvoltare a Republicii Moldova” au fost evidențiate câteva domenii prioritare pentru eficientizarea procesului de dezvoltare durabilă. Domeniile prioritare au fost elaborate conform Obiectivului Global nr. 17 (Parteneriate pentru realizarea obiectivelor) din Agenda de Dezvoltare Durabilă 2030 şi conform principiilor Parteneriatului OSC pentru Eficacitatea Dezvoltării (CPDE), la propunerea Platformei pentru Cetățenie Activă și Parteneriat pentru Drepturile Omului (CAP) și a Consiliului ONG:

  • Asigurarea transparenței și eficienței resurselor alocate de către partenerii de dezvoltare. Este necesar de asigurat transparența în selectarea organizațiilor implementatoare și asigurarea continuității în activitatea proiectelor finanțate de partenerii de dezvoltare. De asemenea, Guvernul trebuie să-și îndeplinească obligaţiunile asumate în cazurile unde există angajamente ale statului pentru continuarea finanțării activităților inițiate de ONG cu suportul financiar al partenerilor de dezvoltare. Este necesar de asigurat transparența în stabilirea priorităților pentru finanțare, atât de Guvern, cât și de partenerii de dezvoltare. La stabilirea priorităților pentru finanțare 7 Guvernul trebuie să asigure un proces participativ al societății civile. Guvernul trebuie să pună un accent deosebit pe realizarea activităților ce reies din prioritățile Agendei de Dezvoltare Durabilă 2030. Guvernul de comun cu partenerii de dezvoltare și societatea civilă trebuie să elaboreze indicatorii de monitorizare a celor 17 obiective globale de dezvoltare durabilă. Ulterior rolul ONG-urilor constă în promovarea realizării indicatorilor de către Guvern, cu asigurarea unui dialog constructiv și aliniat la rezultate. Guvernul urmează să identifice instrumentele pentru colaborarea cu ONG-urile și partenerii de dezvoltare în procesul de identificare a priorităților pentru finanțare și monitorizarea eficienței resurselor alocate de partenerii pentru dezvoltare.
  •  Evitarea substituirii ONG-urilor implementatoare de proiecte de către partenerii de dezvoltare. Donatorii trebuie să evite cazurile de substituire a ONG-urilor care au implementat și implementează proiecte cost-eficiente și care au atins rezultate pozitive/durabile. ONG-urile au experiență acumulată pe parcursul implementării proiectelor și substituirea acestora de către organizații implementatoare internaționale produce costuri mai mari şi dublare/fragmentare a activităților, care rezultă cu utilizare nerațională a resurselor. Substituirea ONG-urilor de către donatori care implementează proiecte finanțate de către parteneri externi diminuează rolul asociaţilor obşteşti ce urmăresc beneficiul public și limitează activitatea societăţii civile organizate.
  • Responsabilitatea pentru a face schimbări pozitive. În R. Moldova cei mai mulţi bani valorificaţi ca asistenţă nerambursabilă vin din UE, respectiv aceşti bani „nu cad din cer”, dar vin indirect şi din impozitele unor cetăţeni din România, Bulgaria sau altă ţară în care există copii, persoane în etate şi familii unde nu se câştigă suficient pentru o calitate suficient de bună a vieţii. Partenerii de dialog ar trebui să demonstreze o atitudine mai responsabilă faţă de resursele care vin din afară, accentul trebuie să fie pus pe costeficienţă. Partenerii de dialog trebuie să reevalueze atitudinea de facto faţă de valorile declarate: responsabilitate pentru mediu, rezultatele atinse în eradicarea sărăciei –versus cheltuielile pentru evenimente în locaţii de lux şi cu exces de evenimente formale, coffe break, recepţii etc. Monitorizarea permanentă şi responsabilă a rezultatelor trebuie să fie o activitate uzuală pentru Guvern, partenerii de dezvoltare și pentru ONG-uri. Este nevoie de redus sau de întrerupt finanţările pentru proiectele care nu au atins rezultate durabile şi/sau nu sunt cost-eficiente. Înainte, în timpul şi după terminarea proiectelor organizațiile implementatoare trebuie să respecte principiul cetățeniei active, iar evaluările interne şi tendinţa spre performanţă trebuie să fie principii respectate de către Guvern, ONG-uri, dar şi de partenerii de dezvoltare.