OSC Etice: (IV) Încurajarea respectării Principiilor de la Istanbul

Data publicării: mai 23, 2019

OSC Etice: (IV) Încurajarea respectării Principiilor de la Istanbul

Aceasta este o serie de articole care au scopul ca să ajute actorii care contribuie la dezvoltarea R. Moldova, în special a Organizațiilor Societății Civile (OSC), să respecte anumite principii etice. Platforma pentru Cetățenie Activă și Parteneriat pentru Drepturile Omului (CAP)  încearcă să vină cu aceste texte într-un limbaj accesibil, cu exemple concrete și cu argumente ale persoanelor care lucrează în organizații care aplică principii etice în activitatea curentă. Echipa CAP și constituenții săi mulțumește Parteneriatului OSC pentru Eficacitatea Dezvoltării (CPDE) pentru inspirația și susținerea oferită pentru promovarea principiilor etice! 

 La întrebarea „Cine / cum ar putea să încurajeze OSC-urile ca să respecte Principiile de la Istanbul sau alt cod de etică / conduită?” am primit următoarele răspunsuri:

„Partenerii de dezvoltare prin Consiliul de Administrare.” Oxana Miron, CONCORDIA / Secretariatul Consiliului Național al ONG din Moldova

„Evident că totul trebuie să înceapă în interiorul OSC-urilor, de la conducerea acestora. Însă pentru aceasta, acești conducători trebuie informați și sensibilizați / responsabilizați. Totodată se impune necesitatea de a institui și niște mecanisme de susținere și promovare a celor care respectă aceste principii. Urmează să fie instituite niște pârghii legale de responsabilizare și chiar aplicarea de sancțiuni pentru cei ce nu respectă aceste principii, În esență, direct sau indirect, aceste principii se regăsesc și în Codul contravențional și Codul penal al RM, care prevăd sancțiuni pentru încălcarea ordinii legale unde sunt regăsite și prevederile acestor principii, or pe cale civilă atunci când vorbim despre lezarea onoarei și demnității organizaționale or personale. Astfel, prin impunitate am putea contribui, de asemenea, la aplicabilitatea acestor principii.” Roman Banari, Consiliul Național al Tineretului din Moldova

„Consiliul de administrare.” Sergiu Neicovcen, Centrul CONTACT

„Organele / Organizațiile cele mai relevante pentru încurajarea OSC-urilor să respecte Principiile de la Istanbul / Codului de Etică și Conduită sunt Consiliul de Administrare (CA) și Comisia de Cenzori în calitate de organe de conducere și control. Acestea au toate pârghiile ca să motiveze / încurajeze executivul și personalul asociației să aplice aceste principii. Partenerilor de dezvoltare / donatorilor le revine acest rol, deoarece în calitate de finanțator al activităților și proiectelor, aceștia ar putea solicita OSC-urilor finanțate/care aplică la finanțare să respecte standarde minime de etică și conduită prin elaborarea, aprobarea și respectarea unui Cod de Etică. Obligarea OSC-urilor ar putea contribui și la asigurarea unui nivel de transparență mai mare în gestionarea suportului / granturilor acordate.” Tudor Lazăr, Centrul de Instruire și Consultanță Organizațională

„Consiliul de Administrare, partenerii de dezvoltare, rețelele formale şi neformale de ONG-uri, lideri de opinie. Plus, aceste reguli trebuie să fie promovate şi în rândul sindicatelor, patronatelor şi cu siguranță în rândul uniunilor profesionale sau ale profesiilor liberale (de ex. notari, avocați, executori judecătorești etc.).” Ion Guzun, Centrul de Resurse Juridice din Moldova

„Partenerii de dezvoltare, colegii din organizațiile care le respectă.” Iuliana Cantaragiu, Centrul Național de Mediu

„Toți împreună – respectând Principiile de la Istanbul, adoptarea, respectarea și monitorizarea unui cod de etică general pentru ONG-uri.” Valentina Bodrug, Gender Centru / Secretariatul Platformei pentru Egalitate de Gen

  1. „Partenerii de dezvoltare;
  2. Scrutinitate publică şi colectivă (platformele asociative, grupurile de lucru sectoriale etc.)” Adrian Băluțel, Institutul de Politici și Reforme Europene

„Partenerii de dezvoltare, OSC-urile cu experiență în domeniu.” Iulia Sîrghi-Zolotco, Expert-Grup

Respondenţii consideră că ar trebui să existe o entitate exterioară organizaţiei, cum ar fi partenerii de dezvoltare, rețelele formale şi neformale de ONG-uri, OSC-urile partenere, liderii de opinie etc. – care să influențeze conducerea internă a OSC-urilor (Consiliul de Administrare şi / sau Comisia de Cenzori) ca aceştia să solicite şi să monitorizeze angajaţii / voluntarii privind respectarea Principiilor de la Istanbul sau a altui cod de etică / conduită. De asemenea, ar fi utilă instituirea unor mecanisme de susținere și promovare a celor care respectă aceste principii, a unor pârghii legale de responsabilizare și chiar aplicarea de sancțiuni pentru cei care nu le respectă.

La întrebarea „Ce subiecte de etică în activitatea OSC-urilor credeți că ar trebui discutate mai des la nivel național și internațional? ” am primit următoarele răspunsuri:

„Cel mai des ar trebui discutate subiecte precum:

  1. Transparență, din momentul în care OSC-urile declară că respectă Principiul Transparenței sau că sunt transparente, acestea trebuie să publice Rapoartele de activitate și Rapoartele financiare pe site-urile și paginile organizației. În prezent foarte puține organizații respectă acest principiu.
  2. Democrație, incluziune și participare;
  3. Egalitatea și echitatea de gen;
  4. Responsabilitate socială;
  5. Legalitate și evitarea conflictelor de interese.” Tudor Lazăr, Centrul de Instruire și Consultanță Organizațională
  1. „Etica profesională față de colegi;
  2. Eficacitatea programelor și proiectelor implementare;
  3. Dezvoltarea sustenabilă și durabilă a organizațiile societății civile locale;
  4. Apărarea mediului înconjurător;
  5. Asumarea răspunderii pentru implementarea schimbărilor în Republica Moldova;
  6. Cultura organizațională a OSC-urilor.” Oxana Miron, CONCORDIA / Secretariatul Consiliului Național al ONG din Moldova

„Respectul reciproc, susținere pentru diverse cauze și cooperarea între organizații.” Iuliana Cantaragiu, Centrul Național de Mediu

  1. „Responsabilitatea socială;
  2. Impactul de mediu si politicile „verzi” pentru consumabile şi / sau activități;
  3. Cooperarea responsabilă între Guvern – Parlament şi OSC-uri;
  4. Aspectele de gen;
  5. Colaborarea mai responsabilă şi durabilă: OSC – business, OSC – partidele politice; OSC – administrația publică locală.” Ion Guzun, Centrul de Resurse Juridice din Moldova
  1. „Transparența în activitate și finanțe;
  2. Comunicarea non-violentă și non-sexistă și fără instigare la ură și discriminare;
  3. Sustenabilitatea impactului acțiunilor, cu accent pe rezultate și crearea condițiilor ce asigură o schimbare durabilă, îndeosebi pentru grupurile marginalizate, asigurându-se o dezvoltare durabilă la toate nivelurile: național și comunitar.” Valentina Bodrug, Gender Centru / Secretariatul Platformei pentru Egalitate de Gen
  1. „Chestiunile ce țin de protejarea mediului înconjurător de către OSC-uri, în cadrul activității acestora;
  2. Promovarea proceselor incluzive pentru persoanele cu oportunități reduse (ex. asigurarea sediilor și a evenimentelor OSC-urilor la necesitățile persoanelor cu dizabilități);
  3. Etica profesională în rândul reprezentanților OSC-urilor;
  4. Promovarea tinerilor, femeilor / fetelor și a celor cu oportunități reduse în proiectele și programele OSC-urilor.” Roman Banari, Consiliul Național al Tineretului din Moldova
  1. „Evitarea conflictelor de interese;
  2. Respect reciproc între ONG-uri;
  3. Transparență decizională;
  4. Transparență în fața constituenților;
  5. Guvernanța democratică;
  6. Respectarea drepturilor omului;
  7. Promovarea egalității de gen;
  8. Respectarea protejării mediul încurajator;
  9. Transparență financiară;
  10. Responsabilitate în fața comunității.” Sergiu Neicovcen, Centrul CONTACT
  1. „Implementarea transparenței și asumarea răspunderii (accountability);
  2. Împărtășirea cunoștințelor acumulate și asumarea unui proces reciproc de învățare;
  3. Promovarea sustenabilității mediului înconjurător, prin dezvoltarea și implementarea priorităților și abordărilor ce promovează sustenabilitatea mediului înconjurător pentru generațiile viitoare și care răspund crizelor de mediu.” Adrian Băluțel, Institutul de Politici și Reforme Europene
  1. „Eficientizarea activităților;
  2. Transparenţa activităților şi instituțiilor membre ale societății civile;
  3. Impactul activităților şi a recomandărilor de politici asupra mediului ambiant.” Iulia Sîrghi-Zolotco, Expert-Grup

Respondenţii consideră că ar trebui discutate mai des subiecte de etică la nivel naţional şi internaţional, care ar putea asigura o schimbare şi dezvoltare durabilă la toate nivelurile, ar trebui să fie chestiuni legate de implementarea transparenţei (activităților şi instituțiilor membre ale societății civile, financiară, decizională, în fața constituenților etc.), respectarea protejării mediului înconjurător (de către OSC-uri pentru consumabile şi / sau activități, prin promovarea sustenabilității mediului înconjurător, luând în considerare impactul activităților şi a recomandărilor de politici asupra mediului ambiant etc.), promovarea egalității de gen şi a persoanelor cu oportunități reduse, precum şi a proceselor incluzive pentru acestea (asigurarea sediilor și a evenimentelor OSC-urilor la necesitățile persoanelor cu dizabilități etc.), asumarea răspunderii (impactului acțiunilor, sociale, în faţa comunităţii etc.), cooperarea responsabilă şi durabilă (între Guvern – Parlament şi OSC-uri, OSC – business, OSC – administrația publică locală etc.), evitarea conflictelor de interese, respectarea drepturilor omului, respectul şi susţinerea reciprocă între ONG-uri, comunicarea non-violentă și non-sexistă, fără instigare la ură și discriminare etc.

În articolele următoarele vom aborda cele mai importante subiectele de etică propuse de respondenţi şi măsurile concrete, practice de implementare a Principiilor de la Istanbul.